Aspectul reliefului este dat de alternanta dealurilor izolate cu profil inalt si vaile despartitoare care se largesc in zona de confluenta, dând aspectul unei mici depresiuni (confluenta dintre Pârâul Plostina si Râul Motru, confluenta dintre Pârâul Pesteana si Râul Motru).

Altitudinea medie a reliefului este cuprinsa intre 200÷300 m; cea mai ridicata fiind Piscul Tâlvei de 415 m la NE de satul Rosiuta, municipiul Motru fiind situat la o altitudine de 185m; cea mai coborâta cota este de 171m in lunca Merisului situata in amonte fata de comuna Brosteni.

Ansamblul reliefului este dat de piscurile inalte din sectorul NE cu aspect rotunjit si vaile care se largesc spre confluenta. O privire succinta a hartii geografice ne arata existenta unor suprafete cu fragmentare ridicata in partea de N datorita ramificarii bazinelor de receptie ai afluentilor, cu o densitate intre 0,1÷1 km/km2 in Lunca Motrului in partea de sud a culmii dintre Motru si Pesteana.

Dealurile izolate se inalta cu cca.50 m deasupra cotei medii capatând un aspect mamelonar asa cum este cazul Dealului inalt delimitat de V. Leurda, V. Porcasa, V. Plostina si V. Motru.

Râul Motru este artera hidrografica principala si are o orientare data de aspectul reliefului. Existenta arterelor secundare au dat posibilitatea crearii unor spatii extinse pe distante de câtiva kilometri (intre V. Motrului si V. Pârâului Crainici, intre V. Motrului si V. Pesteanei, intre V. Lupoita si V. Plostina ). Aceste spatii se alungesc spre zonele de confluenta, terminându-se sub forma unor capete de deal (Capul Dealului, Capul Plostinei).

Dealurile au inaltimi peste 200 m, cele mai inalte fiind de peste 300 m: Dealul Cârlesti – 328 m, Dealul Culmea Chivadaru – 318 m, Culmea Catunelor – 355 m, Piscul Tâlvei – 415 m. Pantele ocupa suprafete foarte mari cu inclinari intre 0÷30%, cele mai accentuate fiind produse prin activitatea antropica intensa.

Cele mai renumite dealuri ale zonei sunt: Dealul Bujorascu, Dealul stirbetului, Dealul Rosiuta, Dealul Nebunului, Dealul Porcasei, Dealul Croitorestilor, Culmea Floarei, Dealul Horasti, Dealul Chivadarului, Dealul Lupoitei, Dealul Blajului, Dealul Ciresului, Dealul Leurzii, Dealul Potângu, Dealul Prigoroiului s.a..

Valea Râului Motru este cea mai larga ocupând un loc central in peisajul reliefului iar datorita activitatii antropice omniprezente in regiune s-a creat un relief specific antropic. Râul Motru prezinta un curs sinuos cu schimbari de directie (NV-SE la Glogova, N-S la Meris). Alexandru schiopan in teza sa de doctorat „Dealurile piemontane ale Cosustei” leaga aceasta orientare de prezenta in profunzime a unei falii ce a favorizat instalarea initiala a cursului Motrului.

Afluentii importanti ai Râului Motru: pe partea stânga Plostina si Lupoita, pe partea dreapta Crainici si Pesteana au dat nastere la vaile ce poarta numele acestora, vai destul de inguste in sectorul superior si largi spre locul de varsare.

Valea Motrului este orientata central in cadrul Bazinului Carbonifer Motru. Bazinul Carbonifer Motru este incadrat in Perimetrul Motrului prezentând particularitati specifice in cadrul aspectului piemontan determinat de structura geologica a depozitelor de suprafata dispune monoclinal, de inclinarea generala a reliefului regiunii de la NV spre SE.